Logica spune că într-o transformare de tipul nearticulat – articulat – nearticulat punctul de pornire este identic cu cel final. Şi totuşi unii reuşesc să pornescă de la “zi” şi, după ce trec prin “ziua“, să ajungă la forma nearticulată “ziuă“. Nu e chiar corect, cea din urmă fiind doar o variantă şi nu forma literară. Dar da, de acord, sunt şi câteva expresii “corecte” ce includ forma “ziuă”: – de (sau despre, către) ziuă = puţin înainte de a se lumina; spre dimineaţă; până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineaţă; la ziuă = în zori; a se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi; a se crăpa (sau a se miji) de ziuă = a se lumina.