[via Idei]

La prima vedere poate ați fi tentați să spuneți că e sigur sempai, pentru simplul fapt că m/n-ul cu pricina e înaintea lui p, iar regulile nu se discută. Totuși, limba română încă nu a adoptat termenul, așa că n-ar fi musai să se supună regulii. Ba, mai mult, s-ar părea că inclusiv în alte limbi există oarece dezbateri.

Așadar, cum e corect? Teoretic, nu e neapărat greșit în niciuna din forme. Pe de o parte, transcrierea semn cu semn din japonezul せんぱい ar fi se-n-p-ai, dar în același timp pronunția seamănă mai bine cu sempai, iar limba română tinde să adapteze fonetic (și nu e nici pe departe singura care face asta).

Categoric nici japoneza nu e punctul meu forte, așa că mai așteptăm păreri, dar eu aș merge spre sempai pentru varianta românească dacă tot au ambele justificări.

Cosmina, îți mulțumim pentru sugestie!