Caută
Caută exact așa
Caută în titlu
Search in content
Caută în comentarii
Search in excerpt
Filter by Custom Post Type

„Romgleza” și gramatica limbii române

Gata, nu se mai poate! Revenim, disciplinat, la scris :)

OK, azi trișăm un pic, pentru că textul nu ne aparține. L-am primit exact în forma de mai jos prin e-mail:

Dupa 1989, in urma deschiderii catre Occident si datorita internetului, multinationalelor, calatoriilor, romanii au inceput sa cunoasca si sa utilizeze din ce in ce mai mult limba engleza. Intr-atat de mult, incat in anumite medii, intre profesionisti, dar nu numai, se vorbeste deja ceea ce se poate numi o “romgleza”.

Influenta englezei este evidenta si simplu de explicat cand vorbim de imprumuturi in vocabular. Cuvinte din engleza, deadline, target, multitask, leadership, job, trend, graduation sunt la ordinea zilei in exprimarea noastra, desi pentru unii termeni exista echivalent in limba romana, deci nu toti ar fi necesari.In acest caz unele cuvinte se preiau ca atare, altele sunt supuse formelor flexionare romanesti: am forwardat, m-am focusat,agenda summitului, servisarea portofoliului etc.

Influenta nu se reduce insa la cuvinte imprumutate, ci se observa, din pacate, tot mai des in structura gramaticala a limbii romane.

Calitatea invatamantului nostru scazand vizibil in ultimii ani, o consecinta fireasca este slaba cunoastere a gramaticii si, ca urmare, utilizarea incorecta a limbii romane, mai cu seama in randul tinerilor.

Conjugate, aceste tendinte conduc la constructii incorecte in limba romana, calcuri lingvistice aberante, modificari ale categoriilor gramaticale, schimbari de sens cu consecinte in gramatica etc. Iata doar cateva exemple, care insa confirma o tendinta.

Verbul a displacea este in limba romana un verb intranzitiv, construit cu pronumele in dativ. Ex: Imi displace aceasta persoana. In limba engleza dislike este insa verb tranzitiv. Ex: All the people dislike her. Astfel ca s-a ajuns sa se spuna si la noi: Toata lumea o displace, in loc de: Ea displace tuturor. Greseala este foarte des intalnita, mai ales in traducerea filmelor, pe aceasta cale a si patruns in vorbirea de zi cu zi. Este incorect sa conjugi astfel : Eu o displac/Tu o displaci….

Verbul a(-si) asuma este un verb tranzitiv, construit cu pronumele reflexiv in dativ. Sensul lui este de a lua asupra sa, a-si insusi. Ex: Eu imi asum aceasta vina. Totusi foarte des este astazi folosit fara pronume, dupa modelul englez. Ex: I assume this. L-am gasit utilizat astfel, de multe ori, chiar de catre Andrei Plesu, Q.E.D.

Modificarile gramaticale sunt deseori consecinta evolutiei semantice a cuvintelor, schimbarilor de sens sau atribuirii de sensuri noi unor cuvinte, prin contaminare. Verbul a abuza a suferit in vremea din urma o modificare radicala. Pe de o parte largirea sferei semantice, fiindca in limba romana a abuza nu facea in trecut referire la o persoana. Verbul avea si mai are sensul de a uza in exces, a profita de ceva, nu de cineva! Ex: Am abuzat de ospitalitatea/ timpul/ disponibilitatea ta. Dar, dupa modelul englez, a imprumutat si sensul de a intrebuinta violenta asupra cuiva.

Pe de alta parte, din cauza adaugarii acestui sens, verbul intranzitiv a devenit tranzitiv si asa s-a putut forma si participiul abuzat, dupa englezescul abused, care a devenit norma astazi, ajungand sa se vorbeasca zilnic de copii abuzati, femei abuzate.

Iata, déjà o greseala initiala a devenit norma!

Verbul a confrunta, verb tranzitiv, are in limba romana sensul de a pune fata in fata doua sau mai multe persoane, diferite de subiect, pentru a verifica spusele lor. Ex: I-am confruntat, ca sa vad care din ei spune adevarul. Pentru ca in limba engleza to confront inseamna si a infrunta, s-a ajuns la constructia: L-am confruntat in dimineata aceea. Greseala este, din pacate, foarte des intalnita. Aproape nu se mai utilizeaza verbul potrivit pentru aceasta situatie: L-am infruntat. In schimb este corecta in acest caz utilizarea verbului intranzitiv, reflexiv a se confrunta si atunci se poate spune: M-am confruntat cu el in dimineata aceea.

Interesant este ca, desi unele dintre sensurile noi si utilizarile cuvintelor de mai sus exista si in limba franceza si marea majoritate a neologismelor din limba romana provine din franceza, totusi aceste modificari nu s-au produs decat in vremea din urma, sub asaltul limbii engleze din filme, de pe internet, patrunzand in vorbirea de zi cu zi.

Evolutia limbii este fireasca in toate timpurile si in orice spatiu, unele abateri vor deveni norma sau nu, dar conduita de recomandat este o mereu mai buna cunostere a gramaticii si a vocabularului limbii romane si o mai mare precautie in preluarea modelelor straine.

Georgeta Panait, îți mulțumim pentru efort, pentru timpul acordat și, în fond, pentru încredere, dacă ai considerat că scri.ro ar fi locul potrivit pentru a transmite acest mesaj!

A introduce sau A prezenta

10840986104_fa768f55ab_b

Am fost vineri la Webstock (da, cu tot cu Bufniță) și chiar a fost o experiență foarte plăcută. Doar că, fiind un eveniment dedicat oamenilor din mediul online, mi-era clar că am să aud o mulțime de romenglezisme. Oricum, v-am mai spus, sunt unele care mi se par justificate, mai ales din limbajul „tehnic” al mediului online, unde lucrurile sunt extraordinar de dinamice, iar dicționarele noastre chiar n-au cum să țină pasul. Ba, mai mult, sunt destule circumstanțe în care sună forțat și artificial să insiști să aproximezi un termen consacrat într-un mediu cu o propoziție întreagă formată din cuvinte „de dicționar” (să zicem, de exemplu, că ați vrea să evitați cuvântul tweet și ați insista să-i spuneți „mesaj în rețeaua socială Twitter” – nu sună grozav și nici nu e foarte clar, pentru că există în rețeaua cu pricina și direct messages).

Dar barbarismele pur și simplu îmi zgârie timpanele. Și mă pregăteam să mă plâng că vineri am auzit un „Permiteți-mi să îl introduc pe […]”. Primul meu impuls a fost să strâmb din nas și să-mi spun în sinea mea că formula naturală era „Permiteți-mi să vi-l prezint pe […]”, iar introduc ăla era un hibrid trist al englezescului to introduce. Însă știți că am obiceiul să verific înainte să scriu aici și trebuie să admit că tura asta DEX m-a cam băgat în ceață:

A introduce = A face ca cineva sau ceva să intre, să pătrună în ceva, undeva; a băga, a vârî; a include, a adăuga, a îngloba; (reflexiv) a intra undeva (cu forța/pe furiș); A face ca o persoană să fie primită de cineva sau să fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc.; a ajuta pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate; A pune în practică; a institui, a stabili (un obicei, o practică etc.).

Practic, aș spune că niciunul dintre sensuri nu are exact accentul lui „a prezenta”, mai ales dacă este vorba despre a prezenta un individ unei alte persoane sau unui grup foarte restrâns. Altfel, recunosc, partea cu „a face ca o persoană să fie primită de cineva sau să fie admisă într-o organizație, într-o asociație etc.” ar putea fi aproximată cu sensul lui „a prezenta”, deși aș spune că cel din urmă e mai degrabă o acțiune punctuală, iar primul e mai mult un proces, așa că în cel mai propriu sens nu sunt nici așa sinonime perfecte.

Așadar, ce ziceți? Eu sigur n-am să-l folosesc pe „a introduce” cu sensul de „a prezenta”, dar dacă măcar m-a pus pe gânduri și ar putea să se întâlnească pe terenul sensurilor secundare sau figurate, nici nu-l pot eticheta categoric drept „romenglezism”.

Genuin sau Autentic

Da, da, știu. A chiulit bufnița cu nesimțire și-o să mai lipsească încă niște zile. Dar astăzi e musai să vă scriu despre asta! Și-așa mă chinui de vreo săptămână să-mi fac timp pentru această descoperite ȘOCANTĂ!!! (Cel puțin pentru mine.)

Așadar, ȘOC și GROAZĂ! N-O SĂ-ȚI VINĂ SĂ CREZI! Dar genuin chiar e un cuvânt cu drepturi depline în limba română. Și nici măcar nu e de ieri, de azi! Adică eu aș fi pariat aproape orice că e o mostră enervantă de romgleză, dar l-am descoperit inclusiv într-un dicționar interbelic.

Diamond_princess_cut

Genuin = natural, veritabil, pur.

A bookui

Image-152-

August. Senin, cald, frumos. Moment perfect pentru concedii și vacanțe. Și în același timp e perioada în care par să mă întâlnesc cel puțin o dată pe zi cu monstruozitatea asta de verb – a bookui. OK, înțeleg, e din ce în ce mai ușor să ne petrecem zilele libere în afara țării, dar garantez că vă veți simți exact la fel de bine pe unde mergeți și dacă spuneți că ați rezervat (ați cumpărat bilete, ați aranjat, ați planificat etc.). Chiar nu e nevoie să ne spuneți că v-ați bookuit nu-știu-ce.

Spectacular sau Spectaculos

file000748124327

Era să le bat obrazul pe nedrept unor oameni. Vorbeau despre ceva cu adevărat impresionant și i-au spus spectacular. Iar primul meu gând a fost că am mai dat peste o mostră de romgleză inutilă… Însă DEX m-a lămurit că-i de-al nostru, ba chiar îl avem în limba română de atât de mult timp încât apărea și într-un dicționar din perioada interbelică.

E drept, e marcat ca fiind termen livresc, dar e românesc deja de câteva decenii, deci e la fel de potrivit de folosit ca ruda lui bună – spectaculos.

Incentivizare

Adevărul e că, oricât aș fi de încăpățânată să mă țin de limba română pură, DOOM e revizuit mult prea rar pentru a putea face față cu adevărat schimbărilor. De exemplu, postare, status, tweet, profil și mulți alți termeni din rețelele sociale, termeni care s-au înfipt adânc în obiceiurile noastre zilnice, chiar nu au corespondent neaoș. Și chiar sună stupid și artificial dacă încerci să te forțezi să-i înlocuiești cu ce e deja în DOOM. Ei bine, genul acesta de romgleză e aproape o necesitate și nici nu cred că merită efortul de a o evita.

În schimb, există și romengleza ridicolă – e cea cu „oamenii comiși” să facă ceva, cu managerii care „se focusează”, cu ideile care „fac sens” etc. Și da, pentru mine incentivizarea din partea companiilor (sau a oricui altcuiva) e la fel de tâmpită ca celelate pe care le-am menționat. Stimulentele, imboldurile, cadourile și restul sinonimelor pentru toate lucrurile bune care gâdilă motivația ce-au?

file5211241836615

RO-KIT

Uitați de celebra frunză și de toate celelalte discuții și tentative pentru brandul de țară. Găsiți aici tot ce e neaoș. Chiar sunt 50 de simboluri realiste – și cu bune și cu rele – toate reprezentate în texte fine și ilustrații senzaționale. O recomand cu toată căldura, dar vă avertizez că are esențe tari. Are cuvinte puține și bine alese și ilustrații pe măsură, excelent abstractizate.

Da, bufniței i-a plăcut!

DSC01913

Perle de la BAC – Ediția 2015

Știți ce observ eu de la an la an în perlele astea? Nu lipsa cratimelor, nu conjugările tâmpite, nici măcar erorile de logică. Pe astea, oho, le-a avut fiecare generație. Însă ceea ce pare să se manifeste din ce în ce mai accentuat e impertinența. Și lipsa crasă de discernământ…

file0001116868049

Adică, OK, public apar oricum doar perlele „senzaționale”, pentru că n-ar amuza și/sau șoca pe nimeni micile confuzii. La fel, vă rog să luați în calcul că fiecare generație a avut „isteții” ei. Dar mi se pare o diferență uriașă între a nu ști subiectul și a încerca să scrii ceva, cum îți vine, poate-poate și chestii de genul ăsta:

Otilia era o tipă introvertită, pentru că nu avea cont de Facebook, nici Twitter, nu se bucura de avantajele lumii online. Nu avea unde se „spovedi“ în faţa prietenilor din listă şi nu numai. Şi eu am crescut fără părinţi de mică, la fel ca Otilia, îi înţeleg tristeţea.

Cum să mai crezi în astfel de răspunsuri siropoase. După ce trăieşti în ţara asta în sărăcie lucie, nu poţi avea tupeul să-ţi întrebi nevasta aşa ceva. Cel mai bine o anunţi că ţi-ai găsit de lucru în Spania, cât câştigi şi de când pleci. Restul sunt romantisme.

Eu și tatăl meu nu avem o comunicare prea bună. El îmi spune mereu să nu mai vin dimineața de la club, eu îi spun că distracția maximă începe după miezul nopții, dar nu mă ascultă, așa că în loc să comunicăm, ne certam.

Trebuie să vezi întâi filmul, înainte să citești o carte, că e un fel de rezumat mai ușor de citit. Dacă nu s-a făcut film după carte, nici n-ar trebui să se dea la examen.

Bre, treziți-vă! Știu că la vârsta asta vi se pare că sunteți cocoși. Știu că vă place să ieșiți în evidență. Ba, într-o anumită măsură, înțeleg și că sunt printre voi unii cărora nu vă pasă de BAC și care nu mai credeți că diploma aia valorează ceva. Dar oricât de mult ați crede că școala e degeaba, că sistemul e inutil etc., NU are cum să vă ajute atitudinea asta mai departe, în viața de zi cu zi. Serios, e musai să învățați cât mai devreme să vă adaptați discursul la situație. NU e OK să spui anumite lucruri în anumite circumstanțe și/sau NU e OK să-ți exprimi niște idei într-o anumită formă. Sigur, sunteți liberi să o faceți, dar veți înțelege cândva că „NU e OK”-ul ăla de mai sus nu trebuie interpretat ca „nu e voie”, ci ca „aveți de câștigat dacă nu […]”.

PS: Perlele le-am pescuit de aici și mai găsiți acolo destule. Preferata mea este cea cu „reparată cu botox” pe post de sinonim pentru „trecută”.

Epitrop

Probabil știți deja că sunt foarte darnică atunci când vine vorba despre achiziții semantice, iar dacă tot m-am întâlnit recent cu epitrop, vă fac și vouă cunoștință cu el. Mie mi se pare că sună cam pretențios, dar e bine să știți că poate fi un sinonim pentru tutore.

Apropo, e un moment bun să vă amintesc și că forma corectă este tutore (respectiv tutoare) și nu tutor. De asemenea, nu uitați nici că sensul neaoș este de „persoană autorizată să exercite dreptul de tutelă” și nu de meditator/preparator (așa cum poate fi tentant de preluat din „tutor”-ul englezesc).