Caută
Caută exact așa
Caută în titlu
Search in content
Caută în comentarii
Search in excerpt
Filter by Custom Post Type

Pecuniar

Pentru că multe dintre urările de Anul Nou includ ideea de belșug și pentru că am dat peste o informație care mi s-a părut interesantă, astăzi vă scriu despre bani. N-am să vorbesc despre pecuniar în sine (deși sunt sigură că știți că se referă la bani) și nici măcar despre leii noștri (actuali), ci despre monedele vechi. De exemplu, eu m-am ”împiedicat” adesea de florini și crăițari în lecturile mele și, chiar dacă întotdeauna îmi stârneau curiozitatea conceptele, niciodată nu m-am oprit din citit ca să caut în mod special câte ceva despre ele. Însă am găsit aproape din greșeală niște informații utile când am vizitat recent Cetatea Neamț:

Prima mențiune a circulației monetare moldovenești se află într-un document al lui Petru I Mușat, din 10 februarie 1388, ultimele emisiuni datând din timpul lui Dabija Vodă (1661-1665).

Principalele tipuri de monede, reale și ideale, au fost:

Asprii de argint, utilizați în sec. XIV-XVII. Pentru aceștia se mai folosea și denumirea de bani.

Crăițarii. Emiși de Austria și de Polonia.

Ducații de argint și de aur. Au fost emiși de Veneția și de Kremnitz.

Florinii de aur. Emiși la început de Florența, imitați apoi și de Austria și Ungaria. Florinii emiși de acestea din urmă erau bătuți din argint.

Galbenii. Întâlniți ca monede reale, de aur, dar și ca monede ideale de calcul, erau emiși de Veneția, Genova, Ungaria, iar din sec. XVII și de Transilvania.

Groșii. Monede de argint, emise de Ungaria, Polonia, Boemia.

Leul. Monedă de argint, asemănătoare cu talerul olandez. La început, un leu era echivalent cu 133 de aspri.

Ortul. De argint de mai multe tipuri: polon, turcesc, de Brandenburg.

Paraua. Monedă mică de argint, turcească.

Potronicul. Monedă de argint, de origine polonă.

Șilingii. Singurele monede moldovenești din intervalul 1601-1821, realizate din aramă.

Talerul. Monedă ideală de calcul, dar și monedă reală, de argint. Au existat taleri olandezi, burgunzi, rusești, turcești, venețieni.

Zloții. Erau monede de aur și argint, cu valori diferite.

Și pentru că e prima dată când vă scriu în 2014, vă urez și un an nou minunat, cu belșug, sănătate și orice altceva vă mai doriți fiecare! :)

Impozabil sau Impozitabil

[via Idei]

De impozabil ştiu că ştiţi. Şi cred că mulţi ştiu şi că e varianta corectă. Dar ce ar putea surprinde pe unii e faptul că impozitabil nu există în limba română. Nu apare nici măcar ca variantă în DEX, deşi cred că l-am auzit destul de des…

Andi, îţi mulţumim pentru sugestie!

Mâine. Obligații la voluntariat

Pasenţă sau Pasienţă

Contrar uzului curent, corect este pasienţă, pasenţă fiind doar variantă. Iar dacă folosiţi termenul fără să ştiţi exact sensul propriu, citiţi aici:

Pasienţă = combinare a cărţilor de joc după anumite reguli bazate pe hazard, de reuşita căreia jucătorul leagă realizarea unei dorinţe.

Ioana, îţi mulţumim pentru sugestie!

TVR pe locul 3

După OTV şi Realitatea TV.

Un om care ştia să scrie!

Mulţumiţi şi/sau nemulţumiţi, contribuiţi!

Instaurăm categoria “surse oficiale”, dedicată tuturor celor care au studii de specialitate în domeniu şi vor să contribuie la cauza noastră :)

Nişte forme de plural

[via Idei]

sătul – sătui / sătulă – sătule

destul – destui / destulă – destule (destul=de + sătul)

fudul – fuduli / fudulă – fudule

mascul – masculi / masculă – mascule (da, DEX spune asta)

Şi, ca să fie totul clar, pătul – pătuli/pătule (cu sensul de măr) şi pătule/pătuluri (cu sensul de postament). E clar, da? :)

Nouă ne par ambigue regulile pentru exemplele de mai sus. De ce, de pildă, sătul şi fudul au la masculin forme de plural alcătuite după raţionamente diferite? Ştie cineva?

Georgiana, îţi mulţumim pentru sugestie!