Caută
Caută exact așa
Caută în titlu
Search in content
Caută în comentarii
Search in excerpt
Filter by Custom Post Type

Cacografie

[via Idei]

Pe ici, pe colo mai citesc uneori păreri despre cacofonii și sunt destui cei care nu consideră că ar fi greșeli propriu-zise. De fapt, chiar nu sunt greșeli gramaticale, dar eu una aș alege oricând să evit o cacofonie dacă pot.

În schimb, cacografia este definită clar, negru pe alb, ca ortografiere greșită. Și, culmea, nu pare să fie un cuvânt foarte bine cunoscut, deși ”boala” pe care o descrie aproape că a devenit epidemie.

Cicu, îți mulțumim pentru sugestie!

Dă-i sau Dai

Sinceră să fiu, nu știu cum ajungi să scrii chestii de genul ”iti da-i seama”, dar uite că destui fac asta fără remușcări. Oare dacă ar scrie cu diacritice le-ar fi mai clar și care e povestea din spatele cratimei (măcar în acest caz particular)?

  • dai” e o conjugare a verbului ”a da” (de exemplu – tu dai prea mulți bani pe vicii);
  • dă-i” vine de la ”dă lui” (de exemplu – dă-i/dă lui tot ce are nevoie);
  • dăi” nu există în limba română;
  • da-i” poate în cel mai bun caz să însemne ”dar îi” (de exemplu – da-i/dar îi spune și ei cineva că); totuși, trebuie spus că aici nu prea ne-am lămurit cum e cu apostroful și/sau cratima în asemenea cazuri.

În fine, oricum ne-am învârti, ”îți da-i seama” nu poate fi corect!

Ști sau Știi

Pe cât de frecvent sunt greșite, pe atât de clare sunt lucrurile – e un singur i la infinitiv (a ști) și sunt doi de i la prezent, persoana a doua (tu știi, să știi). Așadar, ”ști ce vreau să spun?” sau ”să ști că n-am glumit”, de exemplu, nu pot fi corecte.

[Completare ulterioară, grație lui Radu] Alte forme corecte, dar cu probleme în uzul curent sunt: tu vei ști (nu tu vei știi) și aș ști (nu aș știi).

Gram – g sau gr

Va fi scurt și la obiect, pentru că lucrurile sunt clare. Deși nu cunosc geneza lui gr, SI (Sistemul internațional de unități de măsură) recunoaște doar abrevierea g. În plus, dacă țineți mult la asta, în ciuda faptului că nu e chiar specialitatea lui, inclusiv DOOM menționează explicit simbolul g.

Epidemie

Epidemia se definește ca fiind o ”extindere a unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate regiune etc.” Așadar, nu e tocmai corect să ne referim la diabet, obezitate, boli cardio-vasculare etc. ca fiind epidemii, chit că se înregistrează foarte multe cazuri la nivel global. Câtă vreme nu ”se ia”, teoretic, nu putem vorbi despre epidemie decât, în cel mai bun caz, într-o formă metaforică.

A merita sau A se merita

N-am să mint că mă zgârie pe timpan când aud că ceva ”se merită”, dar întâmpin o mică problemă de fiecare dată când mă gândesc să-i explic cuiva de ce n-ar fi corect. Bine, s-ar putea ca tura asta să se vadă că nu sunt chiar un guru absolut al limbii române, dar ce-i drept nu știu să scrie nicăieri că un verb nu poate fi reflexiv. Da, sunt unele la care DEX menționează explicit că ar fi reflexive – de exemplu, a (se) disculpa. Mai sunt și unele verbe care există doar în forma reflexivă și DOOM le marchează ca atare – de exemplu, a se cuveni. Însă la a merita nu sunt mențiuni suplimentare…

Mie mi se pare că ține oarecum și de logică explicația, dar mi-ar plăcea să ne punem mințile la contribuție și să concepem împreună o explicație solidă pentru întrebarea ”de ce nu este corect să spui se merită?”. Sau, nu știu, poare greșesc eu flagrant și există undeva scris negru pe alb că n-ar fi corect și de ce? Ori o fi corect și trăiesc eu în confuzie și negare?

Âi sau Îi

Știm că am mai scris despre î din i și â din a. Știm și că e unul dintre subiectele foarte controversate de pe nișa asta, iar comentariile de aici sunt o mostră destul de relevantă în acest sens. Însă ce e mai presus de orice discuție este că, fie că îți asumi să scrii exclusiv cu î sau îl accepți și pe â, niciodată n-ar trebui să apară â la început de cuvânt. Iar eu nu mai suport să văd scris ”âi spune”, ”âi scrie”, ”âi aduce” etc.

Sa sau S-a

Sa este pronume posesiv și este ideal de folosit în situațiile de tipul cartea sa (cartea lui/ei).

S-a este o combinație de pronume reflexiv și verb auxiliar și, tocmai pentru că vorbim de 2 elemente, e firesc să le separăm prin cratimă: s-a dus (un fel mai firesc de a spune a dus pe sine).

Vi sau Vii

Vi nu poate fi niciodată verb (de la a veni), ci doar pronume (formă gramaticală a lui voi, alături de vouă, sau v-). Adică, de exemplu, niciodată nu va fi corect ”(să) vi cu mine”, dar întotdeauna va fi corect ”vouă vi se pare”.

Vii poate fi corect în această formă, cu doi de i, atunci când este adjectiv (forma de plural de la viu) sau când este verb – a veni – la indicativ prezent, persoana a II-a, singular (tu vii) sau conjunctiv, tot pentru persoana a II-a, singular (să vii).