Caută
Caută exact așa
Caută în titlu
Search in content
Caută în comentarii
Search in excerpt
Filter by Custom Post Type

Cât de valoroasă e o carte?

Aș spune că pentru unii ar putea fi de-a dreptul neprețuită…

De exemplu, știați că în Kenya există o bibliotecă mobilă, purtată de cămile din Nairobi până la zeci de kilometri depărtare, la comunități nomade? Ideea s-a născut din dorința de a crește rata de alfabetizare din acele comunități (mai ales în rândul fetelor, cărora li se neagă de regulă dreptul la educație, pentru că mamele lor au nevoie de ajutor în gospodărie).

În schimb, noi cam luăm cărțile de bune, ba, unii mai că nici nu prea pun mâna pe ele. Dar alții, se vede clar, fac eforturi și le prețuiesc la justa valoare…

Mașina de spălat fufe și Ovulatorul

Dragă Domo, tu știi să scrii corect? :) Bine, nu excludem nici posibilitatea ca manevra aceasta să fi fost intenționată, pentru a atrage oarece trafic spre site, dar întotdeauna e discutabil dacă și cât bine fac de fapt asemenea demersuri. Cert este că am aflat de „mașina de spălat fufe” și de „ovulatorul cu perie” de la băieții din echipa Sector7:

Iar la momentul în care vă scriu asta, pe site-ul cu pricina încă apar așa:

masina-de-spalat-fufe ovulator-cu-perie

Singura la care s-a modificat numele este „lava frigorifică”:

lava-frigorifica

[Actualizare ulterioară]

Domo pare să-și fi asumat greșeala și a întors-o magistral printr-o ofertă promoțională – „Cu toții greșim. Noi și plătim!”:

cu-totii-gresim

În continuare nu mi-e clar dacă a fost cu adevărat o eroare sau nu, dar oricum cred că vor ieși binișor la final, cu tot cu „noxele”, „placa de îndreptat mărul”, „urcătorul de păr”, „aeroderma”, „canarul de bucătărie”, „canarul de persoane”, acel „adio cu ceas”, „fierul de clacat”, „vrăjitorul de pâine”, „ventilatorul pe picior”, „misterul de mână” etc.

Non-stop sau Nonstop

Răspunsul e simplu – varianta corectă este non-stop, nu nonstop sau non stop etc. Doar că, în timp ce unii au probleme cu scrierea, alții par să aibă probleme cu înțelegerea sensului din spatele conceptului. De exemplu:

non-stop

DEX spune că non-stop se referă la ceva „(care este) fără întrerupere; continuu”. Însă știm deja că realitatea e percepută diferit de fiecare dintre noi și probabil că așa se explică de ce în exemplul de mai sus ideea de „non-stop” are, totuși „stop”. Ba chiar e un „stop” variabil – în București e la ora 16:00, în Brașov pe la 13:00, în Constanța la 14:30 etc. Singura certitudine e că duminica se exclude din orice „non-stop” care se respectă :)

Foldabil

foldabil

Dragă Lufthansa,

Ai auzit vreodată de cuvântul pliabil? E de-al nostru și-și face bine treaba de fiecare dată când e nevoie de el. Însă foldabil nu e termen românesc și, zău, nici n-avem nevoie de el.

Mulțumim,

Emi și Alex, echipa scri.ro.

Nimic nu se pierde. Totul se transformă

Așa se presupune că stau lucrurile când vine vorba despre energie și, probabil pentru că și cuvintele sunt vii, legea transformării funcționează și pentru dicționare. E drept că uneori facem mult mai mult decât să înlocuim o formă învechită cu una modernă și pare că pierdem concepte cu totul, dar asta se întâmplă pentru că respectivul nu-și mai găsește locul în contemporan. În schimb, ne îmbogățim cu o mulțime de concepte noi, pentru că lucrurile se tot schimbă în jurul nostru. De fapt, la cât de repede se schimbă, s-ar putea să asimilăm într-un ritm mult mai alert decât actualizăm și pierderile de pe drum. Și da, dicționarele (mai ales ale noastre) nici nu prea reușesc să facă față la schimbări în timp real.

Totuși, au și dicționarele altora inerție (deși mult mai mică decât a noastră), dar par să compenseze cu-n pic de exces de zel. De ce spun asta? Păi, vă invit la lectură. Pe mine chiar m-a pus serios pe gânduri acest articol din The New Yorker. Cum să scoți din dicționar ghinda? Da, nimic de zis, ne întâlnim infinit mai des și ne afectează semnificativ mai mult conceptul de broadband (de exemplu; ba, MP3 player-ul a fost pe val și cred că l-am și depășit deja până să ne actualizăm noi DOOM-ul), dar… Ghinda? Zău? :)

Istoria limbii engleze

Vai, cât de mult mi-ar plăcea să văd așa ceva și pentru istoria limbii române, cu toate influențele care au modelat-o de-a lungul timpului!

Da, sunt sigură că există lucrări stufoase care mi-ar putea oferi informația, dar mă refer, desigur, la o poveste condensată, simpatică și cu umor (asemeni celei de mai sus).

Reflexie și Reflecție

Dovada clară că poți învăța din orice și de la oricine – tocmai am aflat, grație unei știri politice și-n principiu mulțumită lui Dan Șova – că reflexie și reflecție par să fie sinonime. Puteam să bag mâna-n foc pentru reflexie ca fenomen fizic și atât și nu, n-am mai auzit pe nimeni spunând vreodată că are nevoie de ”timp de reflexie”, dar scrie negru pe alb în DEX…

Spârc

Tocmai l-am văzut pe Busu la buletinul meteo și m-am bucurat să aud că urmează încă o porție de toamnă bândă. Totuși, vom avea și câteva ”spârcuri de ploaie”.

E drept că se poate deduce din context cam pe unde bate ”spârcul”, dar pentru mine e un termen nou, așa că-l consemnez și aici:

Spârc = (formă populară) bucată mică (și nefolositoare) din ceva; de asemenea, poate fi și adjectiv (cu forma de plural spârci) și tinde să fie folosit în context familiar ca ”epitet dat unui tânăr sau unui copil”.

A deconspira sau A desconspira

Politica lovește din nou în inspirația mea! Chiar dacă nu urmăresc genul acesta de subiect, n-am avut cum să nu aflu despre asta. Firește, o asemenea declarație stârnește multe comentarii, doar că destule dintre ele includ verbul ”a desconspira”. Așadar, ne vedem nevoiți să le spunem celor dornici de polemică pe tema asta că forma corectă este a deconspira. A desconspira nu apare în niciun dicționar!