Am găsit asta şi pare o completare bună la ce am scris aici.

[via Idei]

Presupun că “areţi bine” merge cu “păpuşe” aşa că, în contextul celor ce vorbesc aşa, o fi corect, deşi normele în uz n-ar fi de acord.

Ofeliac, îţi mulţumim pentru sugestie!

Aţi crede că “fixat” e un cuvânt banal. Identificaţi uşor şi ce înseamnă – imobil, nemişcat, neclintit; hotărât, decis. Dar cred că ştiţi deja că viaţa e plină de surprize şi limba română din ce în ce mai plină de englezisme… Aşadar, v-ar mira să aflaţi că am întâlnit pe un forum fixat cu sensul de rezolvat? Englezescul “to fix” a dat naştere unei noi formule de a scăpa de probleme, prin “fixarea” lor.

Dacă întâmpinaţi dificultăţi în hendăluirea acestei informaţii, fixaţi-le! Viitorul sună gud! ;)

Oameni buni, vă rog frumos să nu mai spuneţi franşiză! Chiar sună dubios şi nu e corect! Luaţi în braţe franciza şi folosiţi-o cu încredere:

Franciză = dreptul acordat de o întreprindere cu renume altei întreprinderi prin care aceasta din urmă poate să exploateze drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale francizorului, în schimbul unei contribuţii financiare, în scopul producerii sau livrării de bunuri sau al prestării de servicii.

Franşiza apare în Dicţionarul de neologisme şi se referă fie la o “parte exceptată dintr-un total, exprimată în procente”, fie la o “clauză de asigurare în virtutea căreia asiguratorii sunt exoneraţi de anumite riscuri”.

Ştiu că n-am mai scris de ceva vreme şi-mi pare rău, dar se întâmplă să mai apară şi perioade în care nu prea e loc. Şi chiar sunt cât se poate de sinceră când vă  spun că-mi pare rău, pentru că astăzi, după multişor timp, am verificat şi statisticile. Şi nici nu mi-am dat seama că site-ul a crescut atât de sănătos. Vă spun cu mare mândrie că trec pe aici în fiecare zi măcar o mie de oameni, iar în câteva zile ale săptămânii ajung chiar aproape două mii. E mare lucru pentru noi să realizăm că ceea ce facem aici e util, e consultat şi pe alocuri chiar apreciat :)

Vă mulţumim celor care ajungeţi aici… Mai ales celor câteva sute care şi reveniţi în fiecare zi! Continuăm să scriem. N-am legat tastatura de gard! Şi de luni încercăm să revenim la o rată constantă a activităţii.

PS: Vă reamintesc şi că ne-ar face mare plăcere să fim ceva mai interactivi, inclusiv prin colaborări la conţinutul site-ului. Aşadar, oricând aveţi o idee sau vreţi să contribuiţi cu un text integral pe o anume temă, nu ezitaţi să ne contactaţi prin formularul de la Idei!

Vorbim despre pâlnie, deşi la mine acasă îi spune lumea leucă. Şi chiar mă bucuram că am găsit cuvântul în DOOM. Dar din păcate pentru mândria mea, leuca din  DOOM înseamnă cu totul altceva – parte a carului formată dintr-un lemn încovoiat, cu un capăt îmbucat în osie şi cu celălalt prins de loitră, spre a o sprijini.

Se pare că există doar leică şi e într-adevăr regionalism…

Conform DOOM2, ambele. Deci agentul de pază e depăşit. Bodyguardul/bodigardul e altceva, e “next-level”.

Am deja mai bine de un an de când lucrez în imobiliare şi am văzut deja zeci de anunţuri cu apartamente care au balcon de tip loggy/logie/lojă/etc. Şi n-am fost niciodată sigură asupra variantei corecte.

Dar azi mi-am făcut curaj şi am verificat. DEX nu ştie de logie, dar îl are pe “loggia”, iar DOOM2 îl menţionează pe primul cu “!”, respectiv ca fiind schimbare de normă. Aşa că le combinăm şi rezultă că ar fi corect logie, cu explicaţia de la loggia – galerie exterioară încorporată unei clădiri, acoperită şi deschisă către exterior printr-un şir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlp; construcţie de acest tip, independentă sau aparţinând parterului unei clădiri, servind şi ca tribună; balcon mărginit cu panouri, construit pentru a proteja încăperile de arşiţă.

PS: Dacă nu v-aţi lămurit pe deplin, logia e un fel de balcon care nu iese în relief pe profilul blocului. De exemplu (graţie Google maps):

De la tatăl arbitrilor, Ion Crăciunescu, citare. Sigur, e greşit. Ca şi doctoră, de exemplu. Dar tind să cred că unele substantive de genul acesta au rămas doar cu formă de masculin pentru că, atunci când au intrat în limba română, erau meserii practicate exclusiv de domni. Însă lucrurile s-au schimbat în timp şi presupun că aşa au apărut învăţătoare, profesoară etc. Iar în condiţiile în care dl. Crăciunescu vorbea despre cât de bine stăm la capitolul arbitraj feminin, cred că a vrut să facă un pas înainte pentru egalitate între sexe şi în acest domeniu.