Paşti (sg.) -> Paşte (pl. Paşti)
ignorează – > ignoră
acciz -> acciză
aragazuri -> aragaze
avatare -> avataruri
chermesă -> chermeză
conteiner -> container
dintr-o dată -> dintr-odată
o data ce -> odată ce
o data cu -> odată cu
foarfece -> foarfecă
ilar -> hilar
Malaiezia -> Malaysia
mass-media -> mass-mediei
moto -> motto
nici un -> niciun
nici unul -> niciunul
nici o -> nicio

Ambele se referă la cuvinte corecte, în uz în limba română, dar uneori confundate.

Refulare - înăbuşire, respingere din domeniul conştientului în subconştient a unor imagini, dorinţe, reprezentări, idei sau tendinţe neplăcute care contrazic conştiinţa morală a individului. A deplasa lichidul într-un recipient.

Defulare - A se lăsa purtat de stări afective. A-şi descărca sufletul. A da curs liber ideilor.

Exemple greşite:

Ion refulează în scrisoarea trimisă Ioanei.

O defulare a canalizării ar fi imposibilă.

Exemple corecte:

Aici defulează cititorii noştri.

Apa menajeră de la baie refulează in chiuvetă.

Corect este înot!

Înnot nu există! Mă îndoiesc că aţi derivat cumva din latinescul innotare care înseamnă natare.

NUMAI la cuvintele compuse întâlnim doi  n , unul din prefix şi unul din cuvântul de bază.

Exemple de cuvinte compuse : înnorat (în+nor), înnoi (în + nou), înnodat (în+nod), înnebunit (în+nebun).

Dintre cele trei unul este complet greşit (nu există), unul este folosit în greşit în context, iar unul este corect.

Ideia/Ideie - nu există în limba română! Chiar dacă în pronunţie nu auzim al doilea e, acesta nu trebuie neglijat. Ştim că mai la Nord de Buzău se pronunţă (moldoveneşte) Idei şi la singular şi la plural, dar, în scris, de obicei au grijă să fie corect.

Idea - există (cu accent pe a) şi înseamnă – a imagina, a concepe, a plănui – dar este folosit greşit în context.

Idee - înseamnă – noţiune, concept, gând, părere, convingere, judecată.

Exemple:

IdeeaIdea mea e să fac un blog simplu.

Nu prea pot idea un exemplu în care să folosim idea cu sensul lui propriu.

Se scrie cu literă mare după ‘:’ cand:

- este vorba de un dialog

Şi el atunci a spus : – Facem ceva?

- este vorba de un proverb

Un proverb spunea : “Vorba multă sărăcia omului.”

- este vorba de un citat

Acolo scria : “Un citat scris de cineva”

- urmează o enumerare de nume, prenume

Azi au venit : Alex, Vasile, Ioan.

Sună ciudat, nu? Când am dat peste nursă prima dată am pus-o pe seama unei traduceri inadecvate (un fel de furculision invers). Totuşi, cuvântul există şi în limba română:

Nursă - doică, dădacă, bonă,  femeie angajată  ca îngrijitoare la copiii sugaci, guvernantă, infirmieră (eng), soră (eng).

Între noi fie vorba, în acelaşi context am găsit şi termenul de nursoi, cu referire la bărbatul nursă, dar acesta nu mai este un cuvând valid :)

Agramat - persoană care face greşeli elementare de limbă. (incult)

Anagramat - nu există, dar este posibil să fie derivat din verbul  a anagramatiza, definit ca: schimbarea literelor dintr-un cuvânt pentru a obţine alt cuvânt.

Oamenii ştiu cum este mai bine.

- se referă la substantivul oameni care e la plural (ei ştiu).

Toţi oamenii ştiu cum este mai bine.

- aici se referă la substantivul toţi care e colectiv.

Eu ştiu

Tu ştii

El/ea ştie

Noi ştim

Voi ştiţi

Ei/ele ştiu

- hotline
- macho
- link
- fitness
- a accesa
- adidas (pantof)
- agreement
- aviar
- banner
- babysitter (pl. babysittere)
- background (pl. backgrounduri)
- bermudă
- bip
- boschetar
- deflui
- euroatlantic
- nelegal
- dixieland
- a dili
- hacker