Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in comments
Search in excerpt
Search in posts
Search in pages
Search in groups
Search in users
Search in forums
Filter by Custom Post Type
Filter by Categories

Ziua națională a imnului României

Imn

E păcat că nu prea îl știm, dar poate măcar astăzi, de ziua lui, ne amintim de el. Vă invit să-i recitiți versurile și să-i citiți și povestea mai amplă – o găsiți aici, iar eu am găsit multe informații noi în acel articol.

Cărți audio

Țineți minte că v-am scris cândva despre cărțile în format electronic? Vă spuneam și atunci că eu m-am adaptat într-o bună măsură formatului electronic, deși citesc în continuare cu aceeași plăcere și de pe hârtie (mai ales pentru că mirosul de carte e ceva ce nu va putea fi înlocuit niciodată de un Kindle sau de oricare alt dispozitiv similar). Sigur că există, de fiecare parte, și împătimiți care susțin la extrem una dintre variante, dar adevărul este că părem să ne îndreptăm din ce în ce mai mult spre digital (în multe aspecte ale vieții de zi cu zi) și poate că nici elementul ecologic nu e de neglijat. Pe de altă parte, zău, nu-mi pot imagina o lume fără cărți pe hârtie și biblioteci pline…

Însă, pe lângă cele două categorii de mai sus, există și cărțile în format audio. Și nu pot să nu observ că am din ce în ce mai multe cunoștințe care au devenit fani împătimiți ai genului. Eu am avut o singură experiență cu audiobook-urile, respectiv cu:

Bine, a avut marele avantaj că era narată chiar de Neagu Djuvara și informația în sine mi s-a părut foarte interesantă, așa că a fost o experiență cât se poate de plăcută. Numai că am senzația că e un nivel ceva mai superficial de pătrundere a conținutului. OK, e drept, presupun că tuturor ni s-a întâmplat și să citim ceva, dar de fapt să ne lăsăm purtați de gând spre cu totul altceva, iar la final de pagină să ne dăm seama că, deși am parcurs textul, habar n-aveam ce tocmai citisem. Dar asta e ceva ce (probabil) ni se întâmplă destul de rar, iar în cazul informației receptate auditiv e chiar mai ușor să ne pierdem concentrarea și să ne mutăm atenția asupra altui obiect (de fapt, dacă-mi amintesc bine din facultate, chiar suntem construiți să ignorăm o bună parte a stimulilor auditivi și avem un întreg sistem de filtrare). Sau, mai pe scurt, e ca atunci când îți vezi de treabă prin casă și lași televizorul deschis pe fundal – nu ești atent decât dacă e să prinzi vreun cuvânt-cheie interesant…

Voi ce experiențe ați avut cu astfel de cărți?

Spectacular sau Spectaculos

file000748124327

Era să le bat obrazul pe nedrept unor oameni. Vorbeau despre ceva cu adevărat impresionant și i-au spus spectacular. Iar primul meu gând a fost că am mai dat peste o mostră de romgleză inutilă… Însă DEX m-a lămurit că-i de-al nostru, ba chiar îl avem în limba română de atât de mult timp încât apărea și într-un dicționar din perioada interbelică.

E drept, e marcat ca fiind termen livresc, dar e românesc deja de câteva decenii, deci e la fel de potrivit de folosit ca ruda lui bună – spectaculos.

Rutină – Rutine?

Cred că am rămas cu rutine de la orele de informatică, dar pentru sensul său uzual, cel de obișnuință, rutină nu pare să existe formă de plural.

Pill Box

Pill Box

Incentivizare

Adevărul e că, oricât aș fi de încăpățânată să mă țin de limba română pură, DOOM e revizuit mult prea rar pentru a putea face față cu adevărat schimbărilor. De exemplu, postare, status, tweet, profil și mulți alți termeni din rețelele sociale, termeni care s-au înfipt adânc în obiceiurile noastre zilnice, chiar nu au corespondent neaoș. Și chiar sună stupid și artificial dacă încerci să te forțezi să-i înlocuiești cu ce e deja în DOOM. Ei bine, genul acesta de romgleză e aproape o necesitate și nici nu cred că merită efortul de a o evita.

În schimb, există și romengleza ridicolă – e cea cu „oamenii comiși” să facă ceva, cu managerii care „se focusează”, cu ideile care „fac sens” etc. Și da, pentru mine incentivizarea din partea companiilor (sau a oricui altcuiva) e la fel de tâmpită ca celelate pe care le-am menționat. Stimulentele, imboldurile, cadourile și restul sinonimelor pentru toate lucrurile bune care gâdilă motivația ce-au?

file5211241836615

Profesie sau Profesiune

Presupun că în perioada asta sunt mulți tineri care se gândesc la viitorul lor profesional, așadar, dragi absolvenți de liceu cu BAC-ul luat, noi vă urăm succes în continuare! Stați liniștiți, șansele sunt foarte mici să se potrivească socoteala de acum cu realitatea de după următorul pas, așa că orientați-vă spre ceva care vă place și care vi se potrivește, dar rămâneți cu mintea deschisă și mai ales cu ochii deschiși… Spre oportunitățile pe care le veți descoperi pe parcurs.

IMG_1776 - edited2

Referitor la distincția dintre profesie și profesiune, ei bine, lucrurile par aproape la fel de tulburi. În ediția din 1998 a DEX-ului profesie era doar o variantă pentru profesiune, însă ediția din 2009 a confirmat forma folosită mai frecvent, așa că profesiune a devenit varianta, iar profesie forma literară. Teoretic, ambele se definesc astfel: „ocupație, îndeletnicire cu caracter permanent, pe care o exercită cineva în baza unei calificări coresponzătoare; complex de cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva;meserie”. Însă există și sintagma „profesiune de credință”, adică o „declarație publică pe care o face cineva cu privire la principiile sau la convingerile sale”. Sintagma nu pare să circule și în forma „profesie de credință”, însă câtă vreme DEX consideră profesie și profesiune ca fiind variante diferite pentru același concept, apar în același loc și definițiile.

În schimb, DOOM mai nuanțează lucrurile și menționează clar că profesie se referă la meserie, iar profesiune doar la credință.

Mașina de spălat fufe și Ovulatorul

Dragă Domo, tu știi să scrii corect? :) Bine, nu excludem nici posibilitatea ca manevra aceasta să fi fost intenționată, pentru a atrage oarece trafic spre site, dar întotdeauna e discutabil dacă și cât bine fac de fapt asemenea demersuri. Cert este că am aflat de „mașina de spălat fufe” și de „ovulatorul cu perie” de la băieții din echipa Sector7:

Iar la momentul în care vă scriu asta, pe site-ul cu pricina încă apar așa:

masina-de-spalat-fufe ovulator-cu-perie

Singura la care s-a modificat numele este „lava frigorifică”:

lava-frigorifica

[Actualizare ulterioară]

Domo pare să-și fi asumat greșeala și a întors-o magistral printr-o ofertă promoțională – „Cu toții greșim. Noi și plătim!”:

cu-totii-gresim

În continuare nu mi-e clar dacă a fost cu adevărat o eroare sau nu, dar oricum cred că vor ieși binișor la final, cu tot cu „noxele”, „placa de îndreptat mărul”, „urcătorul de păr”, „aeroderma”, „canarul de bucătărie”, „canarul de persoane”, acel „adio cu ceas”, „fierul de clacat”, „vrăjitorul de pâine”, „ventilatorul pe picior”, „misterul de mână” etc.

Non-stop sau Nonstop

Răspunsul e simplu – varianta corectă este non-stop, nu nonstop sau non stop etc. Doar că, în timp ce unii au probleme cu scrierea, alții par să aibă probleme cu înțelegerea sensului din spatele conceptului. De exemplu:

non-stop

DEX spune că non-stop se referă la ceva „(care este) fără întrerupere; continuu”. Însă știm deja că realitatea e percepută diferit de fiecare dintre noi și probabil că așa se explică de ce în exemplul de mai sus ideea de „non-stop” are, totuși „stop”. Ba chiar e un „stop” variabil – în București e la ora 16:00, în Brașov pe la 13:00, în Constanța la 14:30 etc. Singura certitudine e că duminica se exclude din orice „non-stop” care se respectă :)

Esee sau Eseuri

N-aș putea să vă spun de ce mi-a venit de curând să spun esee în loc de eseuri. E drept că m-am oprit la timp, înainte să scriu prostia, pentru că pur și simplu nu-mi suna bine. Însă primul impuls a fost spre esee, așa că am simțit nevoia să verific. DEX și DOOM mi-au confirmat că eram pe punctul de a greși, iar eseuri este, într-adevăr, forma corectă de plural pentru eseu.

file7391308350582

Doar că am început să mă gândesc și la alte substantive cu terminații similare la singular și mi-au venit în minte cam la fel de multe care au forme de plural terminate cu -uri și cu -ee, fără să pot surprinde vreo regulă: jeleu – jeleuri, compleu – compleuri, defileu – defileuri, bleu – bleu-uri (când e substantiv; adjectivul are formă invariabilă), respectiv: releu – relee, croșeu – croșee, ateneu – atenee, apogeu – apogee etc. Nici măcar sursa împrumutului nu mi s-a părut că le-ar distinge, pentru că și unele și altele tind să fie preluate din limba franceză, prin adaptarea unor cuvinte cu terminații foarte diferite (essai, gelée, complet, défilé, bleu, relais, crochet, athénée, apogée).

Așadar, îmi scapă mie ceva sau le luăm cum sunt și confirmăm a nu-știu-câta oară că regulile limbii române sunt simple, dar au o mulțime de excepții.